O hartă

Am ascunsă undeva sub piele dorinţa de a pleca. Şi uneori reuşesc s-o astâmpăr... cu atingerea lui, cu câteva minute de râs alături de un prieten, cu îmbrăţişarea unui membru din familie. Dar când rămân singură, pielea prinde altă culoare, iar în liniştea din jurul meu pot să mă aud alergând spre o altă destinaţie.

Mi-e dor să am o valiză în mâna dreaptă, o hartă în mâna stângă, iar în piept nişte bătăi agitate ale inimii. Mi-e dor să simt parfumul libertăţii şi al necunoscutului ascuns pe străzi neatinse încă de talpa piciorului meu. E o dorinţă bolnavă pe care o tratez cu planuri şi încercări necontenite de a-mi uza paşaportul. Iar când încep să prind rădăcini, sap cu grijă şi mă asigur că n-o să se mai repete, cel puţin nu în acelaşi loc. 

Aşa se întâmplă că în ultima vreme, în loc să am în mâna stângă harta unui loc nedescoperit, am o hartă cu locurile de unde trebuie să scot rădăcinile. 

~You've got to find yourself first. Everything else will follow.~ Charles de Lint

CC.